În ultimul an, au existat numeroase discuții cu privire la gestiunea deșeurilor în Timișoara. Chiar dacă există contracte în vigoare de colectare și transfer al acestora către deponeul ecologic de la Ghizela (județul Timiș), totuși este bine să privim și în viitor, înspre ceea ce am putea întreprinde pentru a depăși complet și în mod sustenabil problemele cu care ne confruntăm zi de zi, etalând soluțiile inteligente care sunt deja implementate în orașele lumii.
Așadar, încep cu prezentarea unei variante de colectare a deșeurilor cu ajutorul mașinilor dedicate, înzestrate cu macarale pentru ridicarea containerelor poziționate sub pământ: link1. Această abordare asigură:
- protecția mediului,
- operarea mașinilor cu un singur angajat (reducând costurile),
- manipularea containerelor fără contact uman (evitând accidentele și infectarea în unele cazuri),
- sterilizarea containerelor,
- compactarea deșeurilor,
- economisirea spațiului urban util,
- rezistența la intemperii / foc / vandalism ș.a.m.d.
O altă soluție tehnologică este aceasta: link2 (sau link3), care pune la dispoziție containere inteligente ce reduc substanțial numărul de autovehicule colectoare, numărul de ore lucrate de angajații firmelor de salibritate, timp, resurse (ex. combustibil sau piese de schimb) și bani. Aceste containere sunt
- dotate cu senzori de umplere și GPS,
- alimentate cu energie solară,
- securizate (ex. în caz de declanșare a incendiilor interne),
- conectate la distanță,
- integrate în sistemul centralizat de management (inteligent) și
- capabile să compacteze de la 5 până la 8 ori mai mult deșeu – determinând astfel mai puține halte pentru golirea acestora de către mașinile de salubritate și mai puține transporturi către deponeul ecologic regional/județean (sau incinerator sau compostor, după caz).
În România, tehnologia amintită anterior este folosită în proiectul-pilot de la Cluj-Napoca: link4. Acest municipiu deține totodată și o hartă digitală publică pentru vizualizarea pozițiilor actuale și a istoricelor de traseu ale mașinilor de salubritate: link5.
Avantajele amintite mai sus sunt compilate sugestiv în acest clip: link6, tehnologia respectivă fiind indicată ca reducând costurile de colectare a deșeurilor și emisiile de dioxid de carbon cu până la 55%.
O soluție mai futuristă, care implică investiții mai mari în infrastructură este următoarea: link7 (Australia), link8 (Suedia) Aceasta presupune existența unei rețele subterane de transport al deșeurilor, care acționează sub presiune de aer. Avantajul soluției – bazată pe automatizarea pseudo-completă a sistemelor – este în primul rând:
- eliminarea factorului uman și a autovehiculelor utilizate pentru colectarea individualizată a deșeurilor, dimpreună cu neajunsurile asociate acestora: erori umane, nevoie de instruire, trafic, noxe, combustibil consumat, costuri de mentenanță Toate acestea înseamnă reducerea cheltuielilor de operare și recuperarea investiției în timp.
Alte avantaje ale acestei soluții sunt:
- operarea silențioasă și
- etanșarea completă a întregului proces de gestiune a deșeurilor – reducând astfel fenomenele de vandalizare, împrăștiere la intemperii și răspândire a bolilor, precum și poluarea accidentală sau în formă continuată (ex. olfactivă).
Până și în țările mai puțin civilizate se pune problema schimbării paradigmei de management al deșeurilor, cu ajutorul Internet of Things pentru monitorizarea în timp real a umplerii containerelor și optimizarea rutelor de colectare cu autovehicule dedicate: link9.
Bineînțeles, implementarea sistemelor mai sus amintite este insuficientă fără educarea rezidenților cu privire la manipularea corectă a deșeurilor proprii, fie ei persoane sau organizații.
PS1: Referitor la reciclare voi posta un blog altădată, fiind un subiect cu totul aparte, care ține inclusiv de implementarea economiei circulare, o abordare critică pentru protejarea planetei și susținerea durabilă a activităților umanității.
PS2: Mai jos listez în format vizual și clipurile menționate în blog.